Dana Enache (Red. Șef VIVA): “A fi la modă înseamnă a avea curaj să fii tu însuți”

Dana Enache, Red Sef VIVA

Participă la cel puțin două-trei evenimente mondene săptămânal, iar ținutele afiaște de ea atrag mai mereu atenția. Azi vorbim despre modă și stil cu Dana Enache, jurnalist specializat în presa celebrity și lifestyle. 

 – Care e primul lucru care-ți vine în minte atunci când auzi cuvântul modă?

Vogue. Chanel. Dior. John Galliano. Audrey Hepburn. Anna dello Russo. Am enumerat câteva nume, sunt repere pentru mine… Dar, dincolo de creatori de modă, reviste, persoane inspiraționale, tendințe, eu cred că moda e o stare de spirit, pe care fiecare o trăiește așa cum simte. Sunt persoane care respiră modă, sunt persoane care nu știu nimic despre modă, dar arată ca și cum ar ști foarte multe… Cred că e cea mai mare greșeală să punem semnul de egalitate între modă și tendințe, deși mulți fac asta. În zilele noastre, moda mi se pare un mare și influent instrument de marketing. Nici eu nu credeam că voi ajunge să spun asta, dar… Rămân fidelă afirmației lui Coco Chanel, potrivit căreia moda trece, stilul rămâne…

 – Ce înseamnă stil, pentru tine?

Stil nu înseamnă nici pe departe, în opinia mea, să fii bine sau prost îmbrăcat. Azi poți fi bine îmbrăcat, mâine prost… Nu putem avea inspirație în fiecare zi, este cât se poate de firesc. Nu vreau să mai spun că părerile sunt subiective și că, în ochii cuiva poți fi bine îmbrăcat și altul să te critice vehement… Tot ceea ce înseamnă modă și stil este guvernat de subiectivism. Ce contează pentru mine, în ceea ce privește stilul, este să fii recognoscibil. Important e să ai atitudine, să transmiți ceva când intri înr-o încăpere, să te asocieze lumea cu anumite piese vestimentare. Eu mă bucur când prietenele mele imi trimit poze cu haine din magazine și-mi spun… „trebuie să-ți cumperi asta, e stilul tău”. Totodată, uneori, îmi place să mai ies din zona mea de confort, dar am fost și criticată, pentru asta… Îmi doresc, însă, uneori, să mai port și altceva decât o fac de obicei. Stilul meu merge mult în zona retro și lady-like, dar am încercat să introduc, în ultimele sezoane și note contemporane: sacouri oversize, încălțări sport sau de inspirație masculină, mi-a plăcut mult și trend-ul suprapunerilor… Unii spun că am un stil prea încărcat, întrucât îmi place să mixez multe culori, texturi și imprimeuri, dar, sincer, simt că exact asta este ceea ce mă reprezintă. Nu-mi place deloc să mă îmbrac plictisitor!

 – Ce te inspiră pe tine?

Chiar mă gândeam că este foarte greu să fii autentic atunci când, practic, tot ce ne înconjoară se transformă în inspirație. Eu, da, am avut cîteva repere clare, de-a lungul timpului. Pot spune că personajul care și-a pus amprenta cel mai mult asupra mea este Carrie Bradshaw din Sex and the City. Serialul a început să fie difuzat în România când eu aveam 13 ani, exact la vârsta la care o adolescentă începe să fie preocupată de modă și de stil. De atunci mi-au rămas în minte fustele retro, mix-ul de dungi și print floral, gențile mini brodate cu paiete, pantofii stiletto purtați la jeanși… Ulterior, m-a impresionat avangardismul Annei dello Russo. Mi-au rămas în minte perlele purtate de Audrey Hepburn și sacourile Chanel adorate de Jackie O…  Ah, am început să port dresuri plasă în clasa a noua, când am văzut videoclipul lui Cher, Walking in Memphis… Uneori, sincer, îmi arunc hainele pe un fotoliu, și-mi vine inspirația văzându-le așa, claie peste grămadă și mă gândesc… ia uite cum s-au așezat una lângă alta fusta aia cu bluza aia și eu nu m-am gândit niciodată să le port împreună!

 

Moda, un izvor nesecat de subiecte. Salut inițiativa Fashion PR de a lansa un proiect online dedicat exclusiv modei și stilului. Pentru că, da, moda înseamnă informație, iar stilul se poate educa. Așadar, mult succes!

 

 – Revenind la modă, cum ai caracteriza moda ultimilor ani?

Dacă m-ai fi întrebat acum cinci ani, ți-as fi spus că moda se confruntă cu o etapă confuză și că, efectiv, am impresia că se reciclează tendințele anilor ’50, ’60, ’70, ’80 și ’90. De câteva sezoane, însă, mi se pare că ne îndreptăm serios către tot ceea ce înseamnă comoditate. Și, dacă ar fi să fac o analiză a acestei decade, aș spune că acest factor, comoditatea, caracterizează moda actuală. Moda transmite mesaje, depinde de noi cum le descifrăm. Ok, mulți se arată oripilați de pijamale pe stradă, de papuci cu blană, de haine suprapuse (efectul prins de pe gârlă sau baba dochia, în limbaj românesc), de piese vestimentare rupte, deșirate… Toate acestea transmit ideea de comoditate, de relaxare, de nepăsare față de ce spun cei din jur. Cred că totul face parte dintr-un manifest la nivel mondial, acela de a avea curajul să fim noi înșine. Asta înseamnă să fii la modă: să ai curajul să fii tu însuți.

  – Cum ți se pare moda din România?

Of, grea întrebare… Ca în orice industrie, ca să fii undeva sus trebuie să fii talentat, să te adaptezi și să fii în pas cu vremurile. Să fii autentic, să fii serios, să fii consecvent și să mai ai și puțin noroc. Cred că în România sunt designeri talentați, dar cărora le lipsesc una sau mai multe dintre caracteristicile enunțate mai sus. Dar sunt și alții extrem de competitivi. Nu pot să nu spun numele Mariei Lucia Hohan, care a ajuns să îmbrace vedete internaționale la cele mai importante evenimente de covor roșu, din lume. Nu pot să nu amintesc de studenții de la Cluj, pe care i-am văzut, pentru prima oară, live, la Romanian Fashion Philosophy, în urmă cu doi ani, și al căror vibe m-a cucerit defintiv. Show-ul lor de atunci putea merge la orice festival de modă din lume și ar fi fost la înălțime. Am văzut aer occidental, inovație, creativitate, mi-a plăcut enorm. Asta înseamnă că viitorul este unul cât se poate de promițător!

 – Ce spui despre curentul streetstyle?

Moda străzii a ajuns chiar să îi inspire pe marii designeri și să influențeze tendințele. Ceea ce mi se pare wow. Mai mult, moda a coborât de pe podiumuri în stradă, ceea ce mă bucură enorm. Și în România vine puternic din urmă generația de 17-25 de ani și la ei putem vedea o schimbare majoră în ceea ce privește stilul. Sunt cool, sunt preocupați de felul în care se îmbracă, sunt curajoși. Îmi place să ai curaj atunci când ieși pe stradă. Au fost momente în care am purtat și eu paiete în miezul zilei și tare bine m-am simțit, chiar dacă au mai fost persoane care m-au privit ceva mai insistent decât poate mi-aș fi dorit.

 – E o întreagă nebunie cu festivalurile… Care ți se pare ținuta perfectă de festival?

Sincer, de multe ori mă gândeam că sunt multe fete care se duc la astfel de evemimente doar ca să-și afișeze outfit-urile și să facă poze cool pentru conturile de social media. Sunt convinsă că se întâmplă chestia asta. Așadar, eu cred ca ar trebui să lăsăm puțin în spate zona boho sau, dacă insistăm, să o forțăm către western-glam. De exemplu, o pereche de ciocate, cu o rochie cu aplicații din paiete sau mărgele, cu o vestă și o pălărie. Cred că fetele ar trebui să fie cât de poate de glamour la un astfel de eveniment și să poarte mix-uri de bocanci sau ghete cu rochii sau topuri strălucitoare, din paiete sau din dantelă, alăturate unor jachete din piele sau, hai să spunem, și din jeans. Aveți curaj, puteți fi oricât de libere vă doriți.

  – Ce greșeli vestimenare fac femeile din România?

N-aș fi vrut să spun, dar fenomenul de pițiponceală încă există în România și încă este la rang înalt și deloc cizelat, în timp. E de ajuns să dai o tură în oricare dintre cluburile bucureștene sau de pe litoral ca să te convingi. Dincolo de faptul că femeile sunt mult prea ostentative, atât la capitolul operații estetice, cât și vestimentar, aș mai enumera: faptul că nu respectă dress-code-urile la evenimente, faptul că poartă fake-uri, faptul că imită, în loc să-și construiască un stil personal, faptul că efectiv copiază trenduri sau char outfit-uri pe care le văd pe Instagram sau pe Pinterest. Eu sunt de părere că trebuie să purtăm ceea ce ne stă bine, fizic vorbind, și ceea ce ne face să ne simțim bine. Ah, să nu uităm de gene false pe post de streașină, unghii din plastic, sprâncene-lipitori… La nivel global există o tendință către natural, către efortless, dar la noi va mai dura puțin până să se instaleze acest curent. Uite, profit de ocazie să spun că postarea mea de pe Facebook, în care am comentat despre machiajul discret afișat de Maghan Markle la nuntă s-a transformat în viral: 3,7 k like-uri si 2 k share-uri. Deci, există dorință pentru schimbare, mai rămâne doar să și trecem la fapte!

  – Instagram-ul a devenit o adevărată sursă de inspirație.. Cum ți se par ținutele purtate de bloggeri și de influenceri?

Chiar îmi doream să mă întrebi asta, haha. Am spus mai devreme că trebuie să avem curaj și că port și eu paiete în miezul zilei. Dar… există un dar! Uite, eu, dacă urmăresc un blogger, vreau să văd ținute ispiraționale dar și… purtabile. Mie nu mi se pare tocmai ok că Instagram-ul s-a transformat într-un soi de podium de modă virtual, unde sunt afișate ținute similare celor de pe catwalk. Vreau să văd autenticitate, glam, îndrăzneală, dar totul în ținute purtabile. Adică nu doar rochii de Oscar purtate prin vacanțe, cu tocuri de 12 cm, și fotografii făcute prin ruinele unei cetăți, de exemplu… E clar că tu nu te-ai dus acolo îmbrcată și încălțată așa, e clar că ai făcut o ședință foto și atât. Ca un model profesionist, nu ca un influnecer care… trebuie să ne influențeze și pe noi să purtăm un look similar. Ok, contrastul dă bine, dar vreau să văd o ținută pe care o port purta și eu în vacanță, atunci când merg pe jos 20 de kilometri pe zi, dar, totuși, vreau să fiu stylish.

 – Are fashion-ul nevoie de PR?

O, da! Ca în orice altă industrie. Din păcate, nici PR-ul în România nu este înțeles, de multe ori, cum trebuie… Sau șchioapătă. Sau sunt alții care consideră că nu au nevoie de PR. Greșit. Însă, da, cu un PR bun, moda românească are șanse să ajungă departe nu de alta, dar designeri talentați chiar sunt!

 

Written By
More from Fashion PR

Atelierul de Pânză și-a desemnat câștigătorii

În luna octombrie, Atelierul de Pânză a lansat Re-Creația, un nou proiect destinat...
Read More